- Proporţia persoanelor în vârstă de 60 ani şi peste care reveneau la 1000 persoane adulte a crescut în ultimii 10 ani de la 269 la 307 persoane, ca urmare a procesului de îmbătrânire demografică.

- Aproape un sfert din populaţia rurală a depăşit vârsta de 60 de ani.
- 31% din populaţia stabilă cu domiciliul în România şi-a schimbat cel puţin o dată în viaţă domiciliul.
- Faţă de recensământul anterior, a crescut ponderea persoanelor văduve şi divorţate.
- În cadrul populaţiei feminine căsătorite, proporţia celor care se află la prima căsătorie este de 93,9%.
- 3,8% din populaţie trǎieşte în uniune consensualǎ, peste jumătate dintre aceştia regăsindu-se în mediul rural.
- Numărul mediu de copii născuţi vii care reveneau la 1000 femei în vârstă de 15 ani şi peste a fost de 1648, faţă de 1802 copii în 1992.
- Numărul de copii născuţi vii la 1000 femei este de 1,6 ori mai mare în mediul rural decât în cel urban.
- Peste o treime din totalul femeilor de 15–49 ani (contingentul fertil) nu născuseră nici un copil.
- 89,5% din populaţia României sunt români, 6,6% - maghiari, 2,5% - rromi/ţigani, iar germanii şi ucrainenii deţin fiecare o pondere de 0,3%.
- 91% din populaţia ţării a declarat ca limbă maternă limba română, 6,7% - limba maghiară, 1,1% - limba romanes/ţigănească, 0,3% - limba ucraineană, 0,2% - limba germană.
- 86,8% din totalul populaţiei este de religie ortodoxă, 4,7% - romano-catolică, 3,2% - reformată, 1,5% - penticostală.
- Comparativ cu anul 1992, a crescut proporţia absolvenţilor de învăţământ superior (de la 5% la 7%), postliceal şi de maiştri (de la 1,9% la 3,0%), a celor de învăţământ liceal (de la 17,7% la 21,4%) şi profesional (de la 13,6% la 15,3%), ceea ce denotă o îmbunătăţire a nivelului de instruire a populaţiei.
- Analfabeţii aveau o pondere de 2,6% din populaţia de 10 ani şi peste (în scădere faţă de 1992, când aceasta era de 3,1%). Aproape trei sferturi dintre analfabeţi sunt femei.
- Populaţia activă (persoane ocupate şi şomeri) reprezenta 40,8% din populaţia totală.
- Proporţia populaţiei active ocupate era de 36% din populaţia totală.
- Persoanele care s-au declarat şomeri reprezentau 11,8% din populaţia activă; din 8 şomeri 5 sunt bărbaţi.
- 40% dintre persoanele inactive sunt pensionari şi 29,4 % - elevi/studenţi.
- La 1000 persoane active revin 1449 inactivi, la femei acest raport fiind de 1,7 ori mai mare decât la bărbaţi.
- 29,3% din persoanele ocupate sunt absolvente ale învăţământului liceal, 22,1% de învăţământ profesional (acelaşi procent regăsindu-se şi la absolvenţii de gimnaziu), 12,9% au absolvit învăţământul superior.
- Peste jumătate din populaţia ocupată se concentrează în ramurile agricole şi în industrie (cu ponderi de 28,3%, respectiv 27%).
- Activităţile cu un grad pronunţat de feminizare a populaţiei ocupate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (78,9%), de învăţământ (72,2%), financiare (70,3%).
- Peste patru cincimi dintre persoanele ocupate au locul de muncă în aceeaşi localitate cu reşedinţa.

GOSPODǍRIILE PE CARE LE FORMEAZǍ

- S-au înregistrat 7.320.202 gospodării ale populaţiei şi 3900 gospodării instituţionale.
- Numărul mediu de persoane pe o gospodărie a fost de 2,92 persoane (faţă de 3,07 în 1992).
- 2 din 5 gospodării sunt alcătuite din 1 şi 2 persoane.
- Peste jumătate dintre gospodăriile populaţiei din urban erau alcătuite din 2 sau 3 persoane; în rural mai mult de un sfert - din 2 persoane.
- 2 din 3 gospodării ale populaţiei aveau în componenţă persoane active.
- Aproape patru cincimi dintre gospodăriile populaţiei erau de tip familial, dintre acestea peste 90% fiind alcătuite dintr-un singur nucleu familial.
- Modelul cel mai frecvent în gospodăriile populaţiei era cel al gospodăriilor formate dintr-un singur nucleu familial cu 1 copil.
- Din totalul gospodăriilor alcătuite dintr-un singur nucleu familial, numărul gospodăriilor de tipul “un părinte cu copii” reprezenta 12,9% (faţă de 10,6% în 1992).
- Aproape două treimi dintre aceste familii aveau în componenţă un singur copil, iar o cincime - 2 copii.

LOCUINŢE

- Fondul locativ cuprindea 8.107.114 locuinţe (în creştere cu 5,9% faţă de 1992).
- 2 din 3 locuinţe au fost construite după 1960.
- Aproape nouă zecimi din locuinţe erau ocupate.
- Suprafaţa locuibilă pe o persoană a crescut între cele două recensăminte de la 11,6 mp la 14,3 mp.
- 7 din 10 locuinţe aveau suprafaţa camerelor între 16 - 47 mp.
- Peste jumătate dintre locuinţe se situau în mediul urban.
- Aproape trei sferturi dintre locuinţe aveau 2 şi 3 camere.
- 97,2% din locuinţe sunt în proprietate privată.
- Aproximativ jumătate din locuinţe erau dotate cu toate dependinţele.
- Numărul locuinţelor care au toate dependinţele a fost de peste 10 ori mai mare în urban decât în rural.
- În aproape trei sferturi din locuinţe se folosesc gaze pentru gătit (din reţea publică sau butelie).
- Mai mult de jumătate din locuinţe aveau instalaţie de alimentare cu apă, numărul acestora fiind de 7 ori mai mare în urban decât în rural.
- Numai 0,5% din locuinţe erau dotate cu instalaţie de aer condiţionat.

... ŞI CL ǍDIRI
- Numărul total de clădiri (de locuit, cu altă destinatie în care se află locuinţe şi cu unităţi de locuit în comun) a fost de 4.848.100, cu 7,9% mai multe decât în 1992.
- În mediul rural erau de peste 3 ori mai multe clădiri decât în mediul urban.
- 95 din 100 de clădiri sunt clădiri individuale cu o locuinţă, numărul lor fiind în creştere cu 8,5% faţă de 1992.

EVOLUŢIA POPULAŢIEI
- Analizând în timp evoluţia populaţiei, se constată că dacă în perioada 1977 - 1992 s-a înregistrat o creştere a populaţiei cu aproximativ 1 milion de persoane, perioada 1992 - 2002 se caracterizează, în schimb, prin scăderea tot cu aproximativ 1 milion de persoane2, ajungând astfel ca în anul 2002 să avem o populaţie comparabilă numeric cu cea din 1977.
- Evoluţia populaţiei în ultimul deceniu a fost influenţată de scăderea accentuată a natalităţii şi de soldul negativ al migraţiei externe, scădere care s-a produs într-un ritm mediu anual de -0,5%.
- Este de reţinut că, deşi în deceniile precedente ritmurile de creştere a populaţiei au înregistrat valori pozitive, ele s-au diminuat de la 1,1% (în perioada 1966 - 1977) la numai 0,4% (în perioada 1977 - 1992).
Densitatea populaţiei a scăzut faţă de 1992 de la 95,7 locuitori pe kmp la 90,9 locuitori pe kmp în 2002. Comparativ cu alte ţări din Europa, România se situează pe o poziţie medie, având o densitate asemănătoare cu Austria, Croaţia, Slovenia (mai redusă decât în ţări precum Ungaria, Franţa, Portugalia, Danemarca, Elveţia şi mai ridicată decât în Grecia, Spania, Bulgaria, Irlanda, Suedia).
- Pe judeţe, se constată o mai mare aglomerare a populaţiei în Municipiul Bucureşti, Ilfov, Prahova, Iaşi, Galaţi, Dâmboviţa, Braşov, Bacău, Cluj şi Constanţa, în fiecare dintre aceste judeţe densitatea populaţiei depăşind 100 locuitori pe kmp. Aceste judeţe aveau şi în 1992 cele mai mari densităţi ale populaţiei.
Densităţile cele mai scăzute s-au înregistrat, ca şi în 1992, în judeţele: Tulcea, Caraş-Severin şi Harghita, acestea având valori cuprinse între 30,2 şi 49,1 locuitori pe kmp. Variaţiile teritoriale ale densităţii se explică atât prin evoluţia diferenţiată a fenomenelor demografice, cât şi prin factori de natură economică şi geografică.
- În timp ce în 1977 predomina populaţia rurală, în 1992 şi 2002 majoritară a fost populaţia urbană. În perioada 1992 - 2002 se observă o scădere a populaţiei urbane, cea rurală câştigând aproape 2 puncte procentuale. Scăderea populaţiei se regăseşte atât la urban, cât şi la rural, însă decalajul procentual între medii s-a diminuat faţă de 1992 ca urmare a reducerii mai accentuate a populaţiei urbane faţă de cea rurală, în special datorită fenomenului migraţiei interne şi externe.
În profil teritorial, într-un număr de 15 judeţe se constată aceeaşi preponderenţă a populaţiei urbane, judeţele cu ponderea cea mai mare a populaţiei urbane fiind Hunedoara (75,9%), Braşov (74,0%) şi Constanţa (70,2%). In celelalte judeţe, raportul este invers, populaţia rurală depăşind pe cea urbană, cea mai mare diferenţă observându-se la judeţul Ilfov (unde populaţia rurală reprezintă 89,8%), urmat de Dâmboviţa şi Giurgiu (fiecare cu aproximativ 70%).
- Faţă de 1992, ponderea populaţiei urbane a scăzut, atât pe total, cât şi în majoritatea judeţelor. Se constată totuşi o creştere uşoară a acesteia în 5 judeţe: Ilfov, Alba, Dolj, Hunedoara şi Vâlcea, mai ales prin atribuirea statutului de oraş unor foste comune şi nu pe seama factorilor demografici.
- Municipiile şi oraşele din România concentrează peste jumătate din populaţia totală, iar 25 dintre ele au peste 100 mii locuitori fiecare, populaţia acestora reprezentând 57,6% din populaţia urbană.
- Dintre municipiile cu cea mai numeroasă populaţie, pe locul întâi se află Bucureşti (1926 mii persoane), urmat de Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Craiova (fiecare cu peste 300 mii locuitori). Aceste 6 municipii cumulează 30,6% din populaţia urbană. Oraşul Băile-Tuşnad are cea mai mică populaţie din România (1728 persoane). Analizând evoluţia populaţiei municipiilor şi oraşelor în ultimul deceniu se constată că doar în 18 oraşe şi într-un municipiu s-au înregistrat creşteri ale populaţiei. Cea mai mare creştere se înregistrează în oraşul Mioveni (fost Colibaşi), urmată de cea a populaţiei oraşului Topoloveni (peste 1000 persoane). În majoritatea municipiilor şi oraşelor s-au înregistrat scăderi ale populaţiei, cele mai ridicate fiind în municipiile Constanţa şi Braşov (de aproximativ 40 mii persoane).
CARACTERISTICI DEMOGRAFICE

- Structura populaţiei pe sexe, vârste şi după starea civilă exercită o influenţă determinantă în evoluţia colectivităţilor umane, atât prin implicaţiile sale demografice, cât şi prin consecinţele economice şi sociale.
♦ Structura pe sexe Sub impactul acţiunii combinate a factorilor demografici (proporţia pe sexe a născuţilor-vii şi mortalitatea diferenţiată pe sexe) şi a proporţiei mai mari a persoanelor de sex masculin în rândul emigranţilor, în 2002 continuă să predomine populaţia de sex feminin, proporţia femeilor crescând în perioada care a trecut de la ultimul recensământ.
- Din totalul populaţiei, un număr de 11.112 mii persoane (51,3%) sunt de sex feminin, iar 10.569 mii persoane (48,7%) de sex masculin.
- În perioada 1992-2002, scăderea populaţiei feminine a fost mai redusă decât cea a populaţiei masculine, ceea ce a avut ca rezultat accentuarea decalajului procentual între sexe. Astfel, în anul 2002, la 1000 persoane de sex masculin reveneau 1051 persoane de sex feminin, faţă de 1034 persoane de sex feminin în 1992, respectiv 1029 persoane de sex feminin în 1977.
- Populaţia feminină se concentrează în mediul urban într-o proporţie mai mare (53,5% din totalul populaţiei feminine) decât cea masculină (52%).
- Urmărind evoluţia populaţiei pe sexe şi medii se constată că, spre deosebire de situaţia din 1977, când ponderea populaţiei feminine în populaţia din rural era mai mare decât a celei din urban, în 2002, ca şi în 1992, proporţia populaţiei feminine în populaţia urbană (52%) este mai ridicată decât cea a populaţiei feminine în populaţia rurală (50,5%). Pentru populaţia masculină situaţia este inversă, proporţia acestora în mediul rural fiind mai mare decât cea din urban.
- În profil teritorial, la recensământul din 2002, în toate judeţele femeile sunt majoritare, în timp ce la cel din 1992, au existat şi 4 judeţe (Alba, Galaţi, Harghita şi Tulcea) unde erau majoritari bărbaţii.
♦ Structura pe vârste Mutaţiile intervenite în structura pe vârste a populaţiei României evidenţiază o accentuare a procesului de îmbătrânire demografică, prin creşterea proporţiei populaţiei adulte şi vârstnice, cu precădere a celor de peste 60 de ani, paralel cu scăderea numărului şi proporţiei persoanelor tinere sub 15 ani.
Piramida vârstelor - 1992 şi 2002
Vârsta medie a populaţiei ţării în 2002 este de 37,3 ani, cu 2,7 ani mai mare decât la recensământul din 1992 şi cu 4,7 ani faţă de cel din 1977. Vârsta medie a populaţiei feminine (38,6 ani) este mai ridicată decât cea a populaţiei masculine (35,9) şi ca urmare a procesului de îmbătrânire demografică, comparativ cu 1992, creşterea vârstei medii a fost mai accentuată la femei (cu 2,9 ani) decât la bărbaţi (cu 2,5 ani).
- Comparativ cu anul 1992, populaţia în vârstă de 0 - 14 ani, înregistrată în 2002, a scăzut cu 1361 mii persoane, iar proporţia ei în totalul populaţiei a scăzut de la 22,7% la 17,6%.
- În aceeaşi perioadă, deşi a scăzut cu 219 mii persoane, ponderea populaţiei adulte de 15-59 de ani a crescut de la 60,9% la 63%, în special datorită scăderii semnificative a ponderii copiilor de 0-14 ani.
- La data recensământului s-au înregistrat în România 310 persoane centenare, din care 228 erau femei.
- Îmbătrânirea demografică - manifestată prin reducerea numărului persoanelor tinere (sub 15 ani), concomitent cu creşterea populaţiei de peste 60 de ani - este mai accentuată la populaţia de sex feminin. Ponderea femeilor vârstnice (21,7%) este mai ridicată decât cea a populaţiei masculine de aceeaşi vârstă (16,9%), iar numărul femeilor vârstnice este cu circa o treime mai mare decât al bărbaţilor vârstnici.
- Fenomenul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural decât în cel urban. Aproape un sfert din populaţia comunelor (24,4 %) a depăşit vârsta de 60 de ani, în totalul populaţiei feminine rurale proporţia femeilor vârstnice fiind de 27, 5 %.
- În anul 2002 la 1000 persoane adulte reveneau 586 persoane tinere şi vârstnice, din care copiii sub 15 ani reprezentau mai puţin de jumătate (47,7%). Tendinţa de reducere în ultimul deceniu a acestui raport se datorează scăderii proporţiei copiilor care reveneau la 1000 persoane adulte (de la 373 în 1992 la 279 copii în 2002). În schimb, proporţia persoanelor în vârstă de 60 ani şi peste care reveneau la 1000 persoane adulte a crescut de la 269 la 307 persoane, ca urmare a procesului de îmbătrânire demografică.
- Această situaţie se manifestă mai intens în cadrul populaţiei rurale decât în cea urbană. Astfel, în 2002, în populaţia rurală, la 1000 persoane adulte reveneau 434 persoane vârstnice şi numai 347 persoane tinere, în timp ce în mediul urban raportul de dependenţă al populaţiei tinere este aproximativ egal cu cel al populaţiei vârstnice.
- În 2002, la nivelul ţării, numărul vârstnicilor (de 60 de ani şi peste) este mai mare decât cel al copiilor (de 0-14 ani), ceea ce indică o situaţie demografică dezechilibrată.

Starea civilă legală
- În anul 2002 s-au înregistrat 10384 mii persoane căsătorite, 8597 mii necăsătorite şi 2700 mii persoane văduve şi divorţate. - Aproximativ 65% din populaţia căsătorită avea vârste cuprinse între 25 şi 54 de ani, 68,4% dintre persoanele divorţate aveau vârste cuprinse între 30 şi 54 ani, iar din totalul persoanelor văduve 78,2% erau de 60 ani şi peste, incidenţa acestei stări civile crescând de la 75 de ani şi peste (care reprezintă 32,7% din total văduvi).

♦ Fertilitatea populaţiei feminine
- Dorinţa tinerelor cupluri de a-şi limita numărul de copii şi stabilirea unui model familial cu 1 sau cel mult 2 copii a contribuit la reducerea continuă a numărului de copii născuţi vii. Astfel, numărul mediu de copii născuţi vii care revine la 1000 femei în vârstă de 15 ani şi peste a fost în anul 2002 de 1648 copii, faţă de 1802 copii în 1992.
- La recensământul din anul 2002, contingentul feminin fertil reprezenta în totalul populaţiei feminine de 15 ani şi peste o proporţie de 60,1% (în uşoară scădere faţă de anul 1992 când era 61,1%), iar femeile cu fertilitatea încheiată deţineau 39,9% (în creştere faţă de 1992 cu un punct procentual).
- Numărul de copii născuţi vii la 1000 femei a scăzut în ultimii zece ani atât la contingentul fertil (de la 1467 în 1992 la 1249 copii în anul 2002), cât şi la femeile de 50 ani şi peste (de la 2329 la 2248 copii). Astfel, se confirmă tendinţa de scădere a numărului de născuţi vii.
- Din totalul femeilor de 15–49 ani: 37,8% nu născuseră nici un copil, 49% - 1 sau 2 copii, restul de 13,2% - 3 copii şi mai mulţi.
- Pe medii se constată diferenţieri semnificative în nivelul fertilităţii feminine. Atât la contingentul feminin fertil, cât şi la femeile de 50 de ani şi peste, numărul de copii născuţi vii la 1000 femei este mai mare în mediul rural decât în cel urban (de 1,6 ori).

 |   Home   |   Localităţi   |   Poze   |   Institutii   |   Legi Utile   |   Horoscop   |   Bancuri   |   Realizator   |